Presa din 1954 – dincolo de elementele clare, vizibile, de propagandă – conturează profilul unei ţări puternice, în faţa naturii şi a „crizelor“ ei. Partidul Muncitoresc Român a folosit abil calamitatea naturală pentru a face propagandă sistemului comunist.
Dar, cu certitudine, a fost mai mult decât propagandă. Altfel, după ninsorile şi viscolul din februarie 1954, ar fi urmat inundaţii catastrofale. Iar asta nu s-a întâmplat. De ce?
Marele prieten rus
Unul dintre motive – probabil cel care a contat cel mai mult – a fost existenţa unor „comandamente de prevenire a dezastrelor“ care şi-au făcut treaba. Veţi spune că a fost importantă solidaritatea românilor – ziarele scriau de aproape 500.000 de cetăţeni ai Bucureştiului, care ieşiseră la deszăpezire într-o singură zi, în perioada cea mai dură a viscolului. Cifrele pot fi simplă propagandă.
În alte zile se vorbeşte numai despre zeci de mii. Cert este însă că mulţi au ieşit cu lopeţile, să ajute la curăţarea străzilor. Au folosit şi ajutoarele venite din Uniunea Sovietică. Şase vagoane în care erau încărcate MAZ-uri, puternicele maşini de deszăpezit care croiau drum prin nămeţii Siberiei, cu tot cu mecanicii lor.
Erau apoi plugurile pentru căile ferate, venite tot din URSS, care eliberau drumul din Bucureşti la Vatra Dornei în numai o jumătate de zi. Cu mijloace poate mai puţin puternice, s-a dat şi anul ăsta zăpada din drum, însă numai până la marginea lui. Aici e diferenţa.
Prevenirea dezastrului
Ediţiile ziarului Scînteia din februarie 1954 trec în revistă câteva dintre „faptele eroice ale cetăţenilor“. În Bucureşti, spre exemplu, după ce străzile erau curăţate, una câte una, zăpada se urca în camioane şi era scoasă în afara oraşuluil, în câmp.
Nu mai puţin de 600 de camioane, provenind de la zeci de instituţii şi uzine, au fost folosite pentru decongestionarea Capitalei. La fel se întâmpla, să zicem, în Oraşul Stalin (numele pe care îl avea pe atunci Braşovul), la Iaşi sau la Craiova.
"Acum, când în mare parte urmările viscolului au fost înlăturare, iar circulaţia şi aprovizionarea oamenilor (…) au început să se restabilească, cetăţenii continuă acţiunea de prevenire a eventualelor inundaţii ce ar proveni prin topirea zăpezii. (…) mii de oameni ai muncii (…) mobilizaţi de organizaţiile de partid şi de masă au ieşit zilele acestea la curăţarea şanţurilor şi rigolelor pentru scurgerea apei", transmite corespondentul Scînteii din Craiova.
În satele din raioanele ţării, acolo unde mijloacele mecanizate erau mai puţine, zăpada era scoasă din localităţi cu căruţele. „Agitatorii“ jucau şi ei un rol în asta, pentru că mergeau din casă în casă să-i convingă pe săteni să-şi folosească atelajele la căratul zăpezii în câmp, unde apoi era împrăştiată, uniform.
Era îndepărtată astfel zăpada din oraşe şi sate, de pe drumurile naţionale sau raionale, dar şi cea de pe marginea râurilor şi pâraielor, pentru ca albiile lor să nu se umfle, o dată cu topirea zăpezii.
De-aceea, oricât am da paginile ziarelor din 1954, o dată cu venirea primăverii şi topirea zăpezii nu vom întâlni relatări despre ieşiri catastrofale din matcă ale râurilor ţării. Semn că sintagma „prevenirea dezastrelor“ nu era de propagandă.
Libertatea de a fi solidari
S-a tot vorbit în primele săptămâni ale lui februarie, în acest an, în vreme ce viscolul frământa România de la un capăt la celălalt, despre zăpezile din 1954. Despre înălţimea nămeţilor şi cantitatea de precipitaţii pe metru pătrat, despre viteza vântului şi... viteza de reacţie a oamenilor.
S-a vorbit despre coduri – galbene, portocalii, roşii –, despre situaţii de alertă sau de urgenţă, despre sate izolate, despre români rămaşi fără combustibili, fără alimente, fără medicamente, despre reacţii mai mult (sau mai puţin) nepotrivite ale unor politicieni vizavi de starea de necesitate în care se aflau sute de mii dintre locuitorii ţării.
Urmărind ce au scris ziarele, ce au emis în eter posturile de radio şi mai ales televiziunile de ştiri, am aflat o ţară în degringoladă, care cu mari sforţări reuşea să iasă la liman.
În afară de nămeţii uriaşi şi de viscol, România din 2012 nu seamănă cu cea din 1954. Şi ai presupune că cei 58 de ani care au trecut ar trebui să dea mai multă credibilitate timpului de acum. Ei bine, nu! Democraţia ne-a tocit... libertatea de a fi solidari. Singura noastră libertate, sub dictatură.
Curăţarea Bucureştiului - Fragmente din "Scînteia" 7- 18 februarie 1954
„Peste 31.000 de cetăţeni au participat în ziua de 12 februarie la lucrările de deszăpezire. Munca este acum organizată pe raioane şi s-a stabilit un plan cu străzile care urmează să fie curăţate de zăpadă în cel mai scurt timp. Şiruri de camioane transportă zăpada pe terenuri virane şi în câmp. (…)
Un grup de 11 tineri dădeau zor s-o ia înaintea celorlalţi. „Vrem ca oraşul nostru să arate ca înainte de viscol. Ne luăm la trântă cu troienele şi, ca în producţie, vom fi victorioşi până la urmă“ ne spune unul din aceşti tineri. (…)
Transportul zăpezii ridicate de pe arterele principale se face cu ajutorul a cca 600 autocamioane puse la dispoziţie de ministere şi instituţii.“
Normalizarea circulaţiei
„Peste 30.000 de cetăţeni au lucrat joi, 11 februarie, la transportul zăpezii de pe arterele principale şi din pieţe, au lărgit marginile traseelor liniilor de tramvai, au lucrat la deszăpezirea rampelor de cale ferată şi la deblocarea canalelor de scurgere.
Numărul total al cetăţenilor care au participat la această acţiune a fost de peste 550.000. Cu mult elan au lucrat ieri la încărcatul zăpezii în camioane de pe bulevardele Ana Ipătescu, General Magheru, Nicolae Bălcescu şi numeroşi funcţionari şi ingineri de la Ministerul Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice; numai în câteva ore ei au încărcat cu zăpadă aproape 30 de camioane. (…)
În Bucureşti, oamenii muncii continuă să lucreze la degajarea arterelor de circulaţie pentru a asigura bunul mers al transporturilor şi aprovizionării. Duminică, peste 25.000 de cetăţeni au muncit la ridicarea zăpezii de pe partea carosabilă a drumurilor şi şoselelor. (…)
În cursul zilei de luni s-a depus un efort susţinut pentru ridicatul şi transportul unei părţi din zăpada depusă pe Bdul Bălcescu, Calea Victoriei, Calea Griviţei, Brezoianu, Moşilor, Bdul 6 Martie, Calea Victoriei.“
Prevenirea inundaţiilor
"Ca o măsură luată pentru prevenirea inundaţiilor este şi aceea a creării de comitete de cetăţeni în acest sens, pe cartiere. (…)
Măsurile luate până în prezent de prevenire a inundaţiilor dovedesc grija organelor politice şi de stat, ca şi a oamenilor muncii, de a apăra bunurile obştii. Dar aceasta nu trebuie să liniştească organele noastre de stat, ci să continue a lua măsuri tot mai intense de prevenire a inundaţiilor, deoarece timpul a început să se încălzească. De aceea, organizaţiile de masă sunt datoare să mobilizeze pe toţi cetăţenii pentru a curăţa şi desfunda căile de scurgere a apei din dreptul casei".
CITESTE SI
Cum au păcălit ţiganii români din Malta sistemele de securitate ale magazinelor de lux
Cine sunt ciumpalacii şi viermii din Piaţa Universităţii
Comunitatea Românilor din Franţa continuă de şase săptămâni să manifeste pentru DEMNITATE
Deocamdată nu există comentarii